Bază de date computerizată privind receptarea memorialisticii româneşti în presa culturală (1960

BAZĂ DE DATE COMPUTERIZATĂ PRIVIND RECEPTAREA MEMORIALISTICII
ROMÂNEŞTI ÎN PRESA CULTURALĂ (1960 - 2020)

| PROIECT

| PERIODICE

| ARTICOLE

| CĂUTĂRI

| DISEMINARE

DESCRIEREA PROIECTULUI

      Proiectul Bază de date computerizată privind receptarea memorialisticii româneşti în presa culturală (1960 – 2020) se va derula pe parcursul a 24 de luni şi va consta în extragerea de informaţii despre scrierile memorialistice româneşti din diferite etape ale literaturii şi culturii române oferind, în final, o bibliografie a receptării critice a scrierilor memorialistice româneşti aşa cum se conturează în colecţiile unor publicaţii culturale dintre 1960 şi 2020.
      Este necesar un astfel de document pentru că reflectă, printre altele, cauzele de ordin politic care au făcut ca producţia de carte memorialistică să fie foarte parcimonioasă şi prudentă în anii comunismului pentru ca, după 1990, să aibă loc o adevărată explozie a producţiei editoriale din acest segment literar şi cultural. Cum remarcă acad. Eugen Simion, "după 1990, au apărut multe scrieri diaristice şi memorialistice şi, dacă observ bine, numărul lor este în creştere. Semn, (...), că subiectivitatea românească, multă vreme timorată, cenzurată, autocenzurată, confiscată (cam 50 de ani), se eliberează de complexe" (Genurile biograficului, vol. I, Bucureşti, Tracus Arte, 2018, p. 11).
      Impactul scrierilor memorialistice asupra cititorului este mare deoarece îi aduce sub ochi fragmente din realitatea trăită de autor îmbinând cronica aridă a unor vremuri cu sensibilitatea literaturii: "o carte de memorii tinde să transforme o viaţă într-un destin prin intermediul unei povestiri care nu respectă legile ficţiunii. O ficţiune totuşi există în orice naraţiune memorialistică: aceea care respinge ficţiunea literaturii. Ea nu inventează în sens strict personaje, dar transformă, dacă este suficient de puternică, personajele reale ale unei epoci în personaje care au relevanţă, personaje memorabile, proprii literaturii" (Eugen Simion, Genurile biograficului, vol. I, Bucureşti, Tracus Arte, 2018, p. 21). Memoriile, jurnalele, autobiografia, scrisorile alcătuiesc o parte a patrimoniului cultural naţional fiind documente ce se cuvin cunoscute şi receptate la adevărata lor valoare.